Orşova, pitorescul oraş de pe Dunăre, este disputat de Banat şi Oltenia

Petiţie pentru revenirea Orşovei în Banat 

Comunitatea “Banatul de Altădată” din Timişoara a lansat în urmă cu câteva zile o petiţie online prin care cere ca Orşova să facă parte din nou din Banat, după noua regionalizare. „Noua reorganizare administrativ teritorială a României din anul 2013 prevede ca Municipiul Orşova să facă parte din Regiunea Oltenia în ciuda faptului că Orşova a fost dintotdeauna în Banat. Petiţia se adresează tuturor acelora care „NU” sunt de acord ca Orşova să facă parte din Regiunea Oltenia şi care doresc ca oraşul de pe malul Dunării să fie reintegrat în Regiunea Banat cu capitala la Timişoara”, se arată în petiţie. Semnatarii petiţiei susţin că doresc să atragă atenţia opinie publice faţă de nedreptatea făcută în 1968, cât şi o reparaţie istorică, pentru că Banatul avea graniţele cu Oltenia în localitatea Vârciorova, astfel că Orşova este în Banat. Mai mult, după Primul Război Mondial, în toate reorganizările administrative ale României, Orşova se afla în Banat. Cu toate acestea, în anul 1968, atunci când a avut loc ultima reorganizare administrativ-teritorială, Orşova şi o parte din Clisura Dunării au fost lipite de noul judeţ Mehedinţi. Semnăturile urmează să fie trimise primăriei din Orşova, tuturor senatorilor şi deputaţilor din Caras-Severin, prefecţilor de Timiş şi Caraş. În câteva zile, au semnat adeziunea peste 400 de persoane.

Istoria Orşovei, pe scurt Orşova este situat pe malul lacului de acumulare "Porţile de Fier I" de pe Dunăre, în zona de vărsare a râului Cerna în Dunăre. La recensământul din 2002, populaţia oraşului era de 12.967 locuitori. Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porţile de Fier, vechea vatră a oraşului a fost inundată în 1970, iar populaţia a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării şi ale Cernei şi versantul de sud al Munţilor Almăjului, unde s-a construit un oraş complet nou (1966-1971), care a înglobat şi satele Jupalnic, Tufari şi Coramnic. Orşova a făcut parte din provincia romană Dacia, romanii construind aici un castru, Dierna. A fost disputant între principele muntean Litovoi şi Regatul Ungariei, localitatea rămâne o vreme în posesia domnitorilor munteni, trecând însă o dată cu numirea lui Iancu de Hunedoara, ca ban al Severinului, în posesie maghiară. În anul 1524, cetatea Orşova (inclusiv localitatea) a fost cucerită de turci şi stăpânită de aceştia până în anul 1688. Din anul 1664, Orşova a devenit centru administrativ al unui sangeac. În anul 1688, localitatea a fost cucerită de austrieci, iar în 1768 a devenit sediul unui garnizoane de graniţă austriece atacată şi distrusă în 1819 de Tudor Vladimirescu în urma unui incident de graniţă româno-austriac. În anul 1916, aşezarea a fost eliberată de armata română, pentru ca la 1 decembrie 1918 să revină României în regiunea Banat. În anul 1923 a fost declarată oraş. Cu ocazia reformei administrative din anul 1968 face parte din judeţul Mehedinţi, din Oltenia. 

Ce a fost şi ce este Banatul Banatului românesc actual, Banatul de Severin a fost organizat de Regele Andrei al II-lea (1205–1235) încă din 1228, ca o regiune înfiinţată la hotarele Ţaratului româno-bulgar pentru paza graniţei Regatului maghiar şi restabilirea influenţei Bisericii latine în regiune. În această periaodă, sunt pomenite Banatul de Severin, Banatul de Belgrad şi Banatul bulgăresc 1365. Pentru români, regiunea a mai fost cunoscută şi sub denumirea de Temişana. Regiunea a constituit o parte unitară, componentă a Regatului Ungariei, apoi, din secolul al XVI-lea, a Imperiului Otoman, după care a fost înglobat spre sfârşitul secolului al XVIII-lea în Arhiducatul Austriei, devenit apoi Imperiul Austriac. După 1867, a făcut parte din partea maghiară a Imperiul Austro-Ungar, iar în urma Primul Război Mondial, Banatul a fost împărţit pe linii etnice între cele trei state naţionale ale căror etnii locuiau zona, Iugoslavia, România şi o mica parte în Ungaria. Proclamarea Republicii Bănăţene în anul 1918, a fost o încercare de păstrare a unităţii Banatului multietnic şi multiconfesional, eşuată însă din cauza promisiunilor făcute înainte de război de Antantă României şi a pretenţilor teritoriale emise de Serbia.

SURSA : adevarul.ro